Tusea convulsivă

Fișă informativă

Ce este tusea convulsivă?

Tusea convulsivă (pertussis) este o boală bacteriană extrem de infecțioasă care afectează plămânii și căile respiratorii. Este cunoscută și sub denumirea populară de tuse măgărească. Este cauzată de o bacterie care se găsește în gura, nasul și gâtul persoanei infectate.

Symptoms of pertussis

Care sunt simptomele tusei convulsive?

Simptomele apar de obicei după 7-10 zile de la infectare, însă pot apărea chiar și după 21 de zile:

  • Inițial, simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite (strănut, guturai, febră mică și tuse ușoară).
  • În decurs de două săptămâni, tusea se agravează, având episoade numeroase și rapide, urmate de un suflu caracteristic sau de un sunet ascuțit datorat inhalării convulsive a aerului (whoop). Aceste episoade se finalizează adesea cu expectorarea de mucus vâscos și transparent, urmată adesea de vărsături. La început apar noaptea, devenind apoi din ce în ce mai frecvente în timpul zilei, și pot dura 1-2 luni.
  • La sugarii mici, este posibil ca sunetul convulsiv să nu apară, iar accesele de tuse pot fi urmate de scurte perioade de apnee. După această fază, accesele de tuse devin din ce în ce mai rare și mai puțin severe, iar sugarul se însănătoșește treptat (aceasta poate dura până la trei luni).

Adolescenții, adulții sau copiii parțial imunizați au, în general, simptome mai ușoare sau oarecum diferite. În cadrul acestor grupuri, precum și la sugarii foarte mici, tusea convulsivă este mai dificil de diagnosticat.

family illustration

Care sunt complicațiile tusei convulsive?

Cele mai grave forme de tuse convulsivă se manifestă la sugari. Cazurile de tuse convulsivă la sugari nevaccinați sau la sugari ale căror mame nu au fost vaccinate pot fi extrem de grave. Printre complicații se numără pneumonia, encefalopatia (o boală a creierului), convulsiile și chiar decesul.

La adulți și copii mai mari, printre complicații se numără perioade scurte de apnee, fracturi costale, prolaps rectal și hernii.

Cum se transmite tusea convulsivă?

Tusea convulsivă se transmite prin aerosoli produși în momentul în care persoana infectată tușește. Tusea convulsivă poate fi răspândită și de o persoană care prezintă doar o formă ușoară a bolii sau de o persoană infectată care nu are niciun fel de simptome. Adesea, frații mai mari și părinții care pot fi purtători ai bacteriei o aduc acasă, infectând sugarul din familie.

Cine este expus riscului de a contracta tuse convulsivă?

Orice persoană nevaccinată cu vaccinul antipertussis sau care nu are situația vaccinărilor la zi riscă să contracteze boala.

Baby being vaccinated

Cum poate fi prevenită tusea convulsivă?

Cel mai important mod de a preveni tusea convulsivă este printr-un program complet de imunizare. Vaccinul antipertussis este de obicei administrat împreună cu vaccinul împotriva difteriei și tetanosului (adesea în combinație și cu vaccinarea împotriva poliomielitei, Haemophilus influenzae și hepatitei B). O serie inițială de 2-3 doze se administrează de obicei de la vârsta de 2 luni până la 12 luni, în conformitate cu schema națională de vaccinare. A treia sau a patra doză se recomandă de la vârsta de 11 luni până la 24 de luni și o altă doză de la vârsta de 3 ani până la 7 ani.

Unele țări din UE/SEE recomandă doze de rapel pentru adolescenți, adulți și/sau femei în timpul sarcinii, care protejează temporar și copilul după naștere. De asemenea, unele țări recomandă doze de rapel imediat după naștere în cazul femeilor neprotejate, pentru a reduce riscul transmiterii bolii la nou-născut.

Cum se tratează tusea convulsivă?

Antibioticele pot fi utilizate pentru a trata tusea convulsivă și pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii. Cu toate acestea, pentru o eficiență maximă, tratamentul trebuie administrat încă de la primele semne ale bolii, în prima sau a doua săptămână, înainte de apariția episoadelor numeroase și rapide de tuse.

Pentru mai multe informații, consultați site-ul ECDC: https://www.ecdc.europa.eu/en/pertussis/facts (EN)

Notă: Informațiile din această fișă de informare au scop de informare generală și nu pot înlocui o consultație individuală și aprecierea unui cadru medical.

Alte fișe de informare

Gripa

Date esențiale privind gripa: simptome, complicații, factori de risc, transmitere, prevenție și tratament.

Hepatita A

Date esențiale privind hepatita A: simptome, complicații, factori de risc, transmitere, prevenție și tratament.

Papilomavirusul uman (HPV)

Date esențiale privind HPV, simptomele, complicațiile, factorii de risc, transmiterea, prevenția și tratamentul.

Page last updated 13 Mar 2020