COVID-19

Ce este COVID-19?

COVID-19 este boala cauzată de virusul numit coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2). SARS-CoV-2 este o nouă tulpină de coronavirus, care nu a fost depistată la oameni înainte de decembrie 2019.

Există multe tipuri diferite de coronavirus. Deși acestea infectează mai ales animalele, unele pot infecta și oamenii.

Epidemia actuală de COVID-19 a izbucnit la sfârșitul anului 2019 și a fost declarată pandemie de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la 11 martie 2020 [1].

Este prima pandemie cauzată de un coronavirus.

Care sunt simptomele COVID-19?

Principalele simptome ale COVID-19 sunt:

febră
tuse
slăbiciune generală sau oboseală
modificarea sau pierderea gustului sau a mirosului
dureri în gât
dureri de cap
dureri musculare
diaree.

Severitatea bolii variază mult de la o persoană la alta.

Unele persoane care au COVID-19 sunt asimptomatice, adică nu au niciun fel de simptome.

În cazurile grave pot apărea și simptome precum

dificultăți de respirație sau dispnee
confuzie
dureri în piept.

Persoanele cu simptome severe pot avea nevoie de îngrijire și asistență medicală specializată.

Starea pacientului se poate agrava rapid și, dacă se întâmplă, agravarea se va produce deseori în a doua săptămână de la îmbolnăvire.

Din păcate, unele persoane care au COVID-19 necesită spitalizare, unele având nevoie chiar de terapie intensivă, uneori pe perioade mai îndelungate.

Care sunt complicațiile COVID-19?

Persoanele cu simptome severe care afectează căile respiratorii pot avea nevoie de un ventilator mecanic (aparat pentru respirație artificială), ceea ce le poate face mai susceptibile de a contracta o altă infecție, cum ar fi pneumonia, pe lângă COVID-19.

În plus, unii pacienți cu COVID-19 au risc mai mare de complicații legate de coagularea sângelui, cum sunt accidentele vasculare cerebrale sau infarctul.

Totodată, unii pacienți pot să aibă uneori simptome legate de sistemul nervos, de exemplu modificări temporare de personalitate sau modificări ale nivelului de vigilență.

Probabilitatea spitalizării este mai mare în cazul persoanelor în vârstă, mai ales în cazul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, precum și în cazul celor cu afecțiuni preexistente.

În general, riscul de deces din cauza COVID-19 este redus, însă este mai mare decât în cazul gripei. Riscul de deces este mai mare în cazul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni cronice sau preexistente.

Ce este sindromul post-COVID-19 sau COVID-19 de lungă durată?

Un număr mic de pacienți pot avea efecte de lungă durată asociate infecției cu SARS-CoV-2. Această afecțiune este numită sindrom post-COVID-19 sau COVID-19 de lungă durată.

Sindromul post-COVID-19 afectează pacienți de toate vârstele, inclusiv persoane care au avut doar simptome ușoare de COVID-19 imediat după infecție.

Simptomele sunt următoarele:

pierderea mirosului sau a gustului
oboseală
slăbiciune generală
dificultăți de respirație
tulburări cognitive

Nu există teste pentru diagnosticarea sindromului post-COVID-19, iar simptomele pot dura săptămâni, luni sau chiar mai mult. În prezent, nu există niciun tratament pentru această afecțiune, însă dovezile sugerează că este mai puțin probabil ca persoanele vaccinate împotriva COVID-19 să raporteze simptome aferente sindromului post-COVID-19.

Cum se transmite COVID-19?

Virusul SARS-CoV-2 se transmite de la o persoană la alta în special prin particule minuscule eliberate în aer atunci când o persoană infectată respiră, dar mai ales când vorbește, cântă, strigă, strănută, tușește etc. Aceste particule pot ajunge la alte persoane din apropiere (de obicei, la distanță de până la doi metri), care le pot inhala.

Particulele mai mari (picăturile) se pot depune și pe suprafețe cu care vin în contact alte persoane. În acest caz, este posibil ca persoanele respective să preia virusul pe mâini și să se infecteze atunci când își ating nasul, gura sau ochii. Virusul poate supraviețui mai multe ore pe suprafețe din cupru sau carton și mai multe zile pe suprafețe din plastic sau oțel inoxidabil.

Transmiterea de la o persoană infectată poate avea loc cu două zile înainte ca persoana infectată să aibă efectiv primele simptome. O persoană infectată infectează la rândul ei, în medie, până la cinci persoane dacă nu se iau niciun fel de măsuri de prevenire a transmiterii bolii.

De obicei, la persoana infectată, simptomele debutează în interval de cinci sau șase zile după expunerea la virus, însă acest interval poate să varieze de la o zi la două săptămâni.

Cine este expus riscului de a se îmbolnăvi de COVID-19?

Oricine este expus riscului de a se îmbolnăvi de COVID-19,

însă unele categorii de populație sunt mai susceptibile să facă o formă severă a bolii. Aceste categorii sunt persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și femeile gravide, precum și persoanele cu afecțiuni preexistente, precum:

obezitate
hipertensiune
diabet
boli cardiovasculare
boli cronice care afectează plămânii și căile respiratorii
afecțiuni ale sistemului nervos
sistem imunitar slăbit.

Simptomele tind să fie mai severe la adulți decât la copii. Chiar și așa, copiii pot totuși să transmită virusul altor persoane, iar unele dintre acestea chiar fac forme severe ale bolii.

Spațiile interioare aglomerate sunt prielnice răspândirii rapide a COVID-19, fiind semnalate focare semnificative ale bolii în închisori, centre pentru migranți și fabrici de prelucrare a alimentelor.

Este posibil ca aerul rece sau umed să mărească riscul de transmitere a virusului de la o persoană la alta.

Cum se poate preveni COVID-19?

Cea mai eficientă metodă de prevenire a COVID-19 este vaccinarea, pe lângă măsuri de prevenție precum purtatul măștilor de protecție și distanțarea fizică. În cazul persoanelor vaccinate scade și probabilitatea de a face forme severe ale bolii sau de a avea nevoie de spitalizare. Din acest motiv, organismele din domeniul sănătății publice recomandă insistent vaccinarea cu schemă completă împotriva COVID-19 a tuturor persoanelor eligibile, în cel mai scurt timp posibil. Citiți mai multe despre vaccinurile împotriva COVID-19.

Păstrarea distanței fizice față de alte persoane, buna ventilare a spațiilor interioare și purtarea măștii de protecție sunt măsuri care pot contribui la stoparea transmiterii bolii.

Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau folosirea unor soluții pe bază de alcool poate ajuta, de asemenea, la prevenirea transmiterii virusului de pe mâini în interiorul corpului prin intermediul ochilor, al nasului sau al gurii. Pentru mai multe detalii, consultați infograficul nostru privind măsurile nefarmaceutice.

Cum se tratează COVID-19?

Pentru tratarea COVID-19 încep să devină disponibile medicamente care țintesc direct virusul. Acestea sunt utilizate însă mai ales pentru prevenirea formelor severe ale bolii la categoriile de persoane cu risc mare.

Principalul tratament pentru majoritatea pacienților cu forme severe ale bolii sunt îngrijirile paliative (de exemplu, prin terapie cu oxigen și gestionarea terapeutică a nivelului fluidelor din organism), care sunt foarte eficace în majoritatea cazurilor.

Pentru a afla cele mai noi informații despre tratamentele pentru COVID-19, vizitați site-ul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA): Tratamente și vaccinuri pentru COVID-19 sau site-ul Comisiei Europene: Tratamente pentru COVID-19 (europa.eu)

Informații suplimentare

--------------------------------------------------------------------

Referință:

(1) Cuvântul introductiv al Directorului General al OMS cu ocazia informării mass-media pe tema COVID-19, 11 martie 2020: Disponibil la: https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19---11-march-2020

Notă: Această fișă de informare are scop informativ general și nu trebuie utilizată pentru a înlocui o consultație individuală și aprecierea unui cadru medical.

Vaccinurile COVID-19

Aflați mai multe despre mecanismul de acțiune al vaccinurilor împotriva COVID-19, despre elaborarea și aprobarea lor și despre monitorizarea siguranței lor.